Protejate de o sensibilitate calmă și senină, filmele din INTERIOR(ITIE)S conturează într-o formă enigmatică, aproape senzorială, un discurs deopotrivă intim și politic despre tensiunile dintre spațiul public și spațiul privat, dintre realitate și interioritate. Fotografia unei ferestre necunoscute, camerele impersonale ale unui hotel, valurile unui ocean, străzile pustii ale unui mic oraș industrial sau frânturi de zile și anotimpuri sunt câteva dintre instrumentele de la care autorii filmelor pornesc în procesul lor de recuperare și/sau recreare a unor locuri pierdute, dar și a unor experiențe profund personale. (Diana Smeu & Oana Ghera)